Miros de cafea...

Ajung azi acasa de la scoala, si aveam impresia ca azi o sa fac ceva diferit de ce am facut in ultimele zile ( dormit, putrezit posteriorul pe scaun, mancat, dormit) si dau un telefon sa vad daca iesim pe afara . E, ce sa vezi, nu iesea nimeni . Ah, inca o zi letal de banala . Pana primesc un telefon . O veche cunostiinta . Ah, ce sa vezi, o rasarit soarele un pic deasupra mea . Nu mai era chiar atata monotonie . M-am inteles sa ne intalnim la mine in fata blocului sa mai stam la o halba de povesti (pahar mi se pare prea putin) . Cand ne-am intalnit, ploaie tata, desi soarele rasarise deasupra mea, deasupra restului din Cugir erau nori .

Na ce sa-i faci, stam in fata blocului sa povestim, la adapost de ploaie, ca in bloc nu puteam sta ca deh, faceam galagie . No si ce sa zic, prieten vechi, glume la fel de vechi dar neinvechite, ceva in genul for old time's sake ( de dragul vremurilor trecute ) . Stam noi acolo, pana vine unchiu : ,, Ba, ia unitatea asta si du-o sus .'' Ma uit la ea (e o ea), vii la o cafea, ca imi ingheata sfincteru ? Zice da si merem sus . Cand am ajuns sus, Fredi a fost mai surprins sa o vada ca mine atunci cand am primit telefonul . E, ce sa-i faci ? Copii mici . Ma pregateam sa fac cafeaua, :>, o da . Nu am mai facut cafea de multi ani, asa calumea (cred ca ultima data cand am facut-o tot cu persoana asta am facut-o, destul de tare) . Sa ii simti pur si simplu mirosul ala puternic cum iti invadeaza nasul si nu mai vrea sa plece de acolo . Termin cafeaua, si deh, ca unui fumator ce ii, tigare la cafea . Eu ca proaspat nefumator, (sau asa vreau sa ajung in viitorul apropiat) nu in casa ca nu-mi mai place . Hai pe scari . Si asa pe scari, cu cafeaua in mana (ea si cu tigarea) ne-am reamintit vreo cativa ani (doar momentele bune, doar suntem oameni ce naiba ? ) . No ce sa zic, imi astept toti prietenii la o cafea, facuta de mine :> in casa scarii, sau daca vreti sa veniti mai multi, in fata blocului pe banca . Deci pace si o cana de cafea .