luni, 3 octombrie 2011

O singura nota ratacita...

Inca nu imi pot da seama cum o singura nota m-a putut face sa ma simt in acelasi fel si trist si fericit . Eram intr-o zi cu un prieten destul de bun, cu care acum nu prea mai tin legatura, si ascultam muzica de la telefonul lui . Stateam si imi fumam tigarea linistit, cand deodata aud inceputul unei melodii . Dar nu orice melodie . Aceasta melodie are o incarcatura sufleteasca foarte mare pentru mine, pot sa zic ca aceasta a fost melodia unei relatii pe care eu cel putin, o voi tine minte tot restul vietii . Este vorba de In loving memory de la Alter Bridge . Pot spune cu mana pe inima, ca melodia asta a fost melodia noastra, refugiul nostru atunci cand nu eram unul langa altul, cand eram departe unul de altul, ea ma facea pe mine sa o simt aproape .
Atunci cand am auzit melodia, parca toate vremurile frumoase petrecute intre noi s-au intamplat ieri . Atat de vii le pastra melodia aceea . Nu pot sa zic de ce e atat de speciala . Nu pot sa incerc sa explic pentru ca nu pot sa explic ce a fost atunci in sufletul meu, cand am auzit prima nota din melodie . E ceva imposibil de descris . Alaturi de tipa aceea am iubit prima data, am plans prima data, am suferit prima data, toate din dragoste, iar daca as putea sa caracterizez relatia noastra prin trei cuvinte, acelea ar fi chiar titlul melodiei, In Loving Memory .
Am cam deviat de la subiect . Si dupa ce am ascultat fara sa scot un cuvant, fredonand toata melodia, m-a apucat un dor imens de vremurile in care eram doar noi doi si nimic nu mai conta . Puteam sta ore intregi unul langa altul, fara sa scoatem un cuvant, dar ne era de ajuns sa stim ca suntem atat de aproape unul de altul, incat ne puteam simti inimile cum bat, iar sufletele noastre erau contopite in unul singur . Cam despre toate aceste vremuri frumoase mi-a adus aminte melodia aceea . Noi doi, atat de mult ascultam acea melodie, incat o stiam amandoi de la cap la coada . Atat de speciala era pentru noi .
Noua generatie de Laptopuri N55 si N75 ma poate ajuta sa retraiesc acele momente prin simplul fapt ca as putea sa ascult acea melodie oricand si oriunde as fi, iar cand as asculta aceea melodie, o cascada de amintiri placute ar incepe sa curga, iar eu as retrai acele momente la nesfarsit, ca nu degeaba s-a inventat butonul de replay .
Acest post a fost scris pentru SUPERBLOG . Deci pana data viitoare, Pace si Absurditate .

Un comentariu:

No lasa un mesaj daca tot citesti ce absurditati spun !